Autentic pe LinkedIn și în dragoste:

Dragă Cititoare/Cititorule,

Vineri seara eram în zona pieței Amzei și, trecând pe lângă intrarea într-un restaurant, văd cu coada ochiului cum, în spatele meu, cineva iese precipitat din restaurant, strigând cu voce tare.

Nu mi-am dat seama ce spune, dar Irina îmi atrage atenția că pe mine mă strigă.

Întorc capul, mă uit mai bine și, după câteva secunde, îmi dau seama că este un fost coleg. Vine spre mine zâmbitor, îi fac cunoștință cu Irina și începem să vorbim.

Îmi amintesc că, pe vremea când lucram împreună, l-am apreciat de fiecare dată pentru pricepere, pentru efortul pe care îl depunea, entuziasmul cu care muncea, soluțiile ingenioase cu care venea, dar mai ales pentru onestitatea și corectitudinea pe care le avea. O combinație rară în zilele noastre.

Nu eram însă foarte apropiați și bucuria lui de a mă vedea m-a surprins. Atunci mi-am amintit și de alte persoane din trecutul meu profesional și școlar, cu care am lucrat și care, deși mă cunoscuseră într-un alt context, au considerat că pot să îi susțin acum, într-un fel.

În același timp, convingerea mea era că LinkedIn nu este un mediu pentru promovarea a ceea ce fac acum, pentru că aceste vindecări și transformări nu sunt toate explicabile științific, chiar dacă sunt valide. O prietenă îmi povestea chiar despre un nivel mai ridicat de „hate” pe Linkedin pentru tot ce este nestiințific.

Cu acest gând am încheiat ziua, dar a doua zi convingerea mea s-a contrazis.

Am avut o sesiune cu cineva cu care lucrasem și care a avut curajul să se definească pe LinkedIn și ca specialist în marketing, și ca terapeut neconvențional. I-am citit ulterior postările scrise cu multă înțelepciune și i-am admirat de două ori curajul. Știu, îl „predic” și eu, dar uneori nu-l practic.

Pe de o parte, abordarea ieșită din comun, care a și adunat reacții foarte apreciative de la persoane din business, deschise la astfel de abordări.

Pe de altă parte, asumarea publică a noii sale identități.

Mi-am dat seama că pe LinkedIn mi-am lăsat o portiță, pentru că în sinea mea încă cred că, dacă nu merge cu terapiile, mă întorc la IT. Bine, e doar teoretică și în minte întoarcerea, pentru că nu mai e loc de așa ceva în inima mea.

Am vrut să împărtășesc cu tine convingerea pe care o aveam despre LinkedIn, frica asociată și o identitate care nu era asumată până la capăt. Poate rezonează cu ceva din viața ta și te inspiră.

La fel cum am avut nevoie de curaj să îmi asum o nouă identitate cand am renunțat la IT, la fel e și într-o relație – autenticitatea și curajul sunt esențiale pentru o legătură sănătoasă pe termen lung.

Pentru că m-ai citit până aici, îți ofer în plus răspunsul meu la o întrebare pe Facebook, legată de cum să menții o relație de cuplu fericită pe termen lung:

 Ambii parteneri ar trebui să se concentreze continuu pe creșterea personală, arătând respect pentru sine și pentru celălalt.

 Lasă relația să curgă natural, pentru că dacă nu este ușor și firesc, probabil nu este autentică.

 Menține un echilibru între timpul petrecut împreună și timpul petrecut separat, într-un mod agreat de amândoi.

 Tratează relația ca pe o entitate vie, având grijă de ea ca și cum ar fi o a treia parte în relație, în loc să o epuizezi până se usucă și moare.

 Stați umăr lângă umăr, privind înainte și simțindu-i prezența celuilalt, mai degrabă decât să te concentrezi doar pe privitul celuilalt.

 Urmează-ți pasiunile și trăiește-ți adevărul interior pentru a transcende echilibrul convențional muncă-viață și pentru a îmbrățișa valorile și dorințele tale autentice.

Pentru tine are sens? Mi-ar plăcea să aud părerile tale.

O săptămâna autentică și curajoasă îți doresc!