Nemărginirea te sperie?

Sunt Răzvan de la Inner Counselor și îți voi da o altă perspectivă asupra infinitului din tine.

Ți s-a întâmplat vreodată să fii în natură, departe de tumultul civilizației, în fața unui spațiu larg, unde privirea se întinde până departe în zare?

Poate că a fost vorba de o plajă liniștită și ai privit până departe la orizont întinsul mării, presărat cu pescăruși, bărci de pescari și vapoare în depărtare.

Poate ai fost pe un vârf de munte de unde, într-o zi de toamnă cu aerul rece și limpede, ai putut privi piscuri presărate peste tot în jurul tău și culmi blânde sau abrupte cum coboară în zare, spre așezările umane de la piciorul muntelui.

În ambele situații, mie mi s-a întâmplat să trăiesc un amestec de bucurie interioară, exaltare și, pe cât de mic mă simțeam, pe atât de conectat eram cu tot ce mă înconjoară. Cu fiecare respirație, toată grandoarea ce mă înconjura părea că intră prin porii ființei mele și mă topește făcându-mă una cu tot ce era în jur. Simțeam că nu mă mai saturam inhalând briza și mă cuprindea un soi de forță interioară amestecată cu dorul de un ceva greu definit.

Sigur că toată lumea recomandă să petreci timp în mijlocul naturii, pentru a scăpa de stres. Bineînțeles că aerul curat și prospețimea naturii îți aduc o stare de bine și încărcarea cu energie. Dar e o diferență între revitalizarea în mijlocul pădurii și acea beatitudine a spațiului larg. Nu-i așa că senzațiile sunt diferite?

Spațiul larg îți oglindește, la un nivel subtil, acea nemărginire a ființei tale. La un nivel profund, nu ai limite sau granițe și ești conectat cu întreg Universul. Pe cât de larg, frumos și imprevizibil este Universul, pe atât de nemărginite și inepuizabile sunt adâncurile ființei tale.

Spațiul tău interior scapă simțurilor, de aceea ai nevoie de o reprezentare foarte concretă în exterior pentru a-l percepe. Întâlnirea cu aceste priveliști naturale largi este ca o reamintire a cine ești tu și a capacităților tale, pe care în iureșul cotidian le-ai uitat. Atunci se declanșează în tine ceva ce depășește timpul și spațiul în care trăim, punându-te în contact cu un sentiment atavic și înălțător în același timp.

Să contempli orizonturi larg deschise înseamnă să te conectezi cu tine și e oarecum contradictoriu. Pe de o parte devii conștient de cât de insignifiant ești la scara întregului Univers, pe de alta parte, de cât de bogat și neîngrădit de minte poți fi.

Dacă mă întrebi la ce-ți folosește, am să-ți răspund că la încrederea în tine, capacitatea de a găsi soluții în situațiile dificile și mai multă prezență în viața ta.

Aș vrea să te întreb dacă ai avut până acum astfel de trăiri, când te-ai aflat în fața nemărginirii de care am povestit?

Fie că deja ai trăit-o sau e prima oară, te invit să-ți găsești timp să ieși „în larg”, pe un câmp la marginea orașului tău, pe un vârf de munte sau pe malul mării. Petrece timp acolo și lasă-ți privirea să parcurgă zările și să culeagă informații cu toate simțurile tale. Abia aștept să-mi scrii ce experiență ai avut.

Îți doresc un weekend fără opreliști!